CJCPCT DOLJ

 

 

 D I S P O Z I Ţ I E

privind stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a infectării cu COVID19 (Coronavirus) Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, în contextul riscului de răspândire a infecţiei cu COVID19 (Coronavirus), având în vedere referatul Secretarului General al Județului, înregistrat la nr. 11475/2020, prin care se propune stabilirea unor măsuri de prevenire și combatere a infectării cu COVID19 (Coronavirus)

Descărcați textul dispoziției președintelui C.J. Dolj

 

 

Plan de măsuri pentru prevenirea și gestionarea situațiilor determinate de infecții cu COVID-19 la

nivelul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj (C.J.C.P.C.T. Dolj)

Descărcați documentul PDF

 

În direct Festivalul - Concurs Național al Interpreților Cântecului Popular Românesc „Maria Tănase”

Ziua  3 - 15 Noiembrie 2019- Gala

 

Festivalul Din Batrani din oameni buni 2019, Craiova - 8 Decembrie 2019 - Teatrul Colibri Craiova

 

Strigarea peste sat

Categoria: obiceiuri cu dată mobilă (în raport cu Paştele)
Data desfăşurării: la lăsarea Postului Paştelui
Actanţi: întreaga comunitate
"Lăsatul Secului de Paşti" este un ceremonial complex de înnoire a timpului, desfăşurat, în raport de calculul pascal, în perioada februarie - martie. El păstrează acte rituale specifice unui străvechi început de An agrar, celebrat la echinocţiul de primăvarã. După apariţia creştinismului şi fixarea Paştelui în raport de echinocţiul de primăvară şi faza lunară, importante sărbători şi obiceiuri precreştine au fost împinse cât mai departe de sărbătoarea centrală a calendarului festiv creştin, Paştele: spre solstiţiul de iarnă, la Lăsatul Secului de Paşte, şi spre solstiţiul de vară, la Rusalii.
Din acest motiv, obiceiuri specifice echinocţiului de primăvară, precum aprinderea focurilor rituale şi rostogolirea pe dealuri a roţilor de car îmbrăcate în paie aprinse, ajungeau, în primii ani, să fie practicate în plină iarnă, la intrarea în Postul Mare. Duminica Lăsatului de Sec, este precedată de una dintre cele mai mari sărbători dedicate morţilor, moşilor şi strămoşilor, numită Moşii de Iarnă sau, după alimentul nelipsit care se împarte în această zi, piftia din carne de porc, moşii de Piftii.
Tinerii ajunşi la vârsta căsătoriei se strâng în punctul cel mai înalt al satului, pe vreun deal sau movilă, şi în jurul unui foc straşnic, făcut cu vreascuri si uscături se desfăşoară "strigarea peste sat" sau "strigatul în coastă".
Împărţiţi în două cete, ei strigă fetele de măritat sau numele fetelor pe care ar dori să le peţească.
Strigăturile au uneori nuanţe satirice vizând fetele urâte, femeile leneşe, "craii" satului sau beţivanii.
În satele din sud sărbătoarea se mai numeşte şi "Aoleo, Mărie", iar focurile se numesc "bobotaie" - la Călăraşi, "bâlbătaie" - la Gighera, "bolbotaie" - la Ostroveni.
În zona de câmpie, focurile se fac "la răscruci", la întretăierea uliţelor.
În partea de nord a judeţului, focurile se aprind pe locurile cele mai înalte: movile, dealuri.
La începutul Postului Mare se aprindeau mai multe focuri pe la răscruci, din coceni şi paie. Se făceau glume şi strigări (se strigau fetele).
Azi, mai rar. Copiii si flăcăii dădeau foc la grămezile de paie adunate în coastă, pe deal dădeau drumul roţilor de plug înfăşurate în paie, care erau aprinse. Tot ei strigau din coastă, unii la alţii. Se afumau vitele şi oamenii la picioare, ca să fugă şerpii sau alt animal periculos.
Astăzi obiceiul se mai întâlneşte prin câteva localităţi doljene: Brabova, Bulzeşti, Bucovăţ, Carpen, Călăraşi, Cernăteşti, Cleanov, Gighera, Ostroveni, Pieleşti, Teslui etc.
Obs. Pentru documentare, vezi Arhiva CJCPCT Dolj

 

Back